About patterns

Am ramas marcata la un moment dat de ideea ca patternul mental feminin al unui barbat se construieste de-a lungul vietii sale, incepand din copilarie, de la mama, apoi de la prima fata pe care o place, prima cu care se saruta, prima cu care… orice. In mintea lui se infiripa, element cu element, un fel de portret al femeii ideale, astfel ca poate ajunge la un moment dat sa le aleaga dupa.. “model”: sa fie musai brunete, cu ochii migdalati, cu buze carnoase, cu parul lung, slabe.. etc. Si daca cineva ar urmari care sunt femeile din viata unui barbat, ar gasi, probabil asemanari intre ele, un aer comun, o trasatura specifica.

Dupa ce am rumegat eu ideea asta niste ani, si dupa ce am observat ca in unele cazuri e adevarata teoria, am inceput sa cercetez si gusturile barbatilor nou intrati in viata mea. Si pentru ca nu aveam cum sa aflu din prima cum aratau femeile de dinaintea mea, incercam sa determin un fel de pattern dupa vedete. Barbatii nu-s chiar complicati din punctul asta de vedere, dupa cateva intrebari despre femei frumoase si celebre, te cam lamuresti ce le place.

Ei bine, desi uneori e destul de amuzant, au fost momente in care toata chestia asta devenise o problema serioasa. Pentru ca, sapand eu in subconstientul barbatului din fata mea, am ajuns sa-mi dau seama nu ca n-as fi pe patternul lui mental, dar ca vedeta pe care el o considera perfecta era, din punctul meu de vedere, dezamagitoare! Si m-am intrebat instant daca relatia are vreo sansa de supravietuire in cazul in care lui ii plac blondele voluptoase, eu fiind o bruneta … firava:), mai ales daca blonda voluptoasa e si vreo starleta de doi bani:)). Nu puteam suferi, de fapt, gandul ca stau cu un om care nu ar avea cum sa ma aprecieze pentru ca subconstientul lui a cladit un altfel de model feminin, atat de diferit de mine. Si mai ales ma deranja faptul ca, instant, ma simteam intr-o relatie de genul “stau-cu-ea-ca-si-asa-nu-am-alta-treaba”.

Iar asta e inca o dilema pe care n-am reusit s-o rezolv. Chiar conteaza patternurile astea? Chiar sunt importante in economia unei relatii? O poate afecta serios, pe termen lung?

This entry was posted in LoveLife and tagged , . Bookmark the permalink.

15 Responses to About patterns

  1. Titus says:

    As vrea sa zic ca fiecare femeie are farmecul ei, insaaaa, da, e un tip sau doua de femei pe care le apreciez mai mult. Insa n-as merge la extrem, sa fac o enumerare de trasaturi. Ma limiteaza prea mult.

    Treaba asta se aplica si invers, femeile au modele ideale de masculi si daca nu te incadrezi, atunci poti sa iti iei frumusel talpasita.

  2. Pingback: Tweets that mention About patterns | anurim -- Topsy.com

  3. Anurim says:

    @Titus – astea sunt cazurile extreme, cand un barbat e asa de specific. Sau oricum nu prea constientizeaza ca poate fi asa specific :). Si da, se aplica si la femei, ma rog, la majoritatea femeilor:P

  4. traiu says:

    postul asta mi-a deschis o linie directa cu subconstientul, imi dau seama ca undeva latent o parte din mine se gandea la asta de ceva vreme. ca si definitie, ma gandesc ca as fi zis la fel. suntem practic experientele pe care le-am avut, alegem in linia modelelor pe care le-am probat, prin aprobare sau excludere. ca “barbat” insa, as zice fals! nu ma regasesc in ce ai scris (sau in ce as fi scris si eu). asa e, judecam prin prisma unor patternuri dar nu cred ca luam neaparat decizii in conformitate. si aici ma contrazic umpic cu ce ziceam dar numai daca te uiti care sunt “vedetele” preferate ale unui barbat (pick me for example) si iei gura uneia, ochii alteia si mai stiu eu ce… puse cap-la-cap, iese un mutant cu care nu ai vrea sa semeni. gura juliei roberts nu merge pe chipul lui audrey tautou, chiar daca imi plac amandoua. probabil ca un barbat (chiar asa, necomplicat, cum spui tu) observ alte lucruri in functie de persoane diferite. eu prin prisma zodiei am obsesia detaliului, ma uit sa vad daca faci cu ochiul, daca ai tipuri diferite de zambet, daca scoti limba, daca tii tigara intr-un anume fel, daca o fumezi in altul… iar asta nu are legatura cu faptul ca imi place juliette lewis sau claire forlani. nu stau-cu-tine chiar daca nu esti un cumul de modele feminine ci pt ca mi-a placut cum ti-ai prins parul la spate 🙂

  5. Anurim says:

    Traiu, pana sa ajungi sa-ti placa cum mi-am prins parul la spate, iti place de mine mai intai conform acelor patternuri. Care, indeed, cum ii ziceam lui Titus, nu-s chiar asa de specifice. Eu ma refeream mai mult la tipuri de femei: daca-ti plac julia si audrey, inseamna ca-ti plac fetele mai delicate si cu privire inteligenta, de exemplu:). Sau asa gandesc eu.

  6. Monica says:

    In facultate ni se spunea despre patternuri ca sunt niste piste de pornire in a alege ceva, dar tot ele sunt foarte dechise la schimbari. Teoria despre care vorbesti tu e reala, dupa experimentele psihologice facute. Si tind sa o cred si valabila, dar uite mie niciodata nu mi-au placut blonzii. Nicio persoana masculina din viata mea nu a fost blonda. Si ma legam de aspectul asta intr un mod ciiudat, dar si subconstient, si mi-am dat seama ca e pattern abia atunci cand m-am indragostit nebuneste de modul de gandire al unui tip ce era blond…si apoi m-am indragostit si de el cu totul. Deci patternurile nu sunt cele care decid complet, ci nevoile tale fac asta!

  7. Anurim says:

    @Monica – ce bine, there is still hope, eu eram convinsa ca totusi patternul dicteaza:)

  8. maisouije says:

    finally.. un post dupa mintea pe care o stiam eu..

    apreciez acelasi tip de sani de cand am inceput sa ma uit dupa ei. Si am inceput devreme activitatea asta. Si tipul de personalitate care ma atrage pare a avea un tipar. Stiu ca macar doi dintre prietenii tai seamana intre ei. Fizic.

    nu am nicio dovada stiintifica pe care sa ma bazez, insa modul in care ne construim intreaga viata se ghideaza pe niste tipare pe care ni le schitam inainte. Tiparele astea se regasesc insa pe diferite paliere cognitive. Te-ai intrebat daca nu cumva starleta de doi bani avea un zambet similar cu al tau? Sau ii straluceau ochii intr-un mod asemanator? Sau avea un timbru vocal asemanator?

    abia dupa ce elimini toate aceste posibile lead-uri te poti ingrijora. Nu neaparat ca nu te incadrezi in modelul aspirational al celuilalt, ci mai ales ca celalalt nu are suficienta forta sa recunoasca si sa isi caute in viata reala acest model. Sau mai simplu, se minte. Abia apoi te minte pe tine.

    daca imi accepti logica asta, atunci raspunsul la intrebarea ta este da, conteaza enorm in economia unei relatii fiindca frustrarea de a nu fi ales ce iti doresti de fapt are forta de acumulare a unei bombe cu explozie intarziata. Ai sansa sa fugi cand atinge pamantul, dar trebuie sa fii un alergator al naibii de bun sa scapi cand erupe.

    … uite ca si posturile la care comentez au un anume pattern, chiar daca le citesc pe [aproape] toate.. : ))

  9. Sergiu says:

    Relativ.

    si tu faci parte din seria “ganditorii”, respectiv cei care “vad” mai mult decat majoritatea.
    Si eu, ca si tine, derulez astfel de teste pe oameni, teste de lunga durata pentru a-mi lamuri cateva din multele dileme.
    Pattern-ul de care vorbesti exista, dar am observat ca e predominant la persoanele “non-ganditori”, respectiv cei pentru care (auto)analiza e o pierdere de vreme. Ei evolueaza dupa cum evolueaza lumea din jurul nostru, si lumea din jurul nostru tinde sa se automatizeze, respectiv sa ne dezvoltam un pattern in orice facem si apoi pe baza acelui pattern sa ne traim viata.

    “Ganditorii” insa, percep chestiile astea si marea majoritate evita formarea de pattern-uri in gandire. (pe romaneste: oameni originali, sau oameni care isi traiesc viata)

    Stiu ca suna pompos si a filosofii de lunatic, dar e umila mea concluzie pana acum.

    P.S. Sunt oricum mult prea tanar sa o generalizez si sa cred ca e cu siguranta adevarata.

  10. Anurim says:

    @Maisouije – pai aici e problema, ca e greu sa-ti dai seama daca intr-adevar patternul si persoana sunt in incompatibilitate, sau daca e ceva acolo undeva care se “pupa”, si atunci putem sta linistiti:). E atat de nuantat si interpretabil incat poti da gres destul de usor. si-ar fi pacat:)

  11. Anurim says:

    @sergiu – nu stiu cat de ganditoare sunt, dar ma bazaia asta de ceva vreme si mi-era teama ca o sa par nitel nebuna cu dilemele astea.

  12. maisouije says:

    @sergiu: funny ca tocmai evitarea intrarii intr-un tipar defineste in sine un tipar comportamental : ))

    @anurim: exact. nu e pacat? altceva in cuplu mai bun de facut decat analiza aplicabilitatii patternului nu s-ar gasi? bag mana in foc ca raspunsul clar va veni de acolo si nu din analiza…

  13. Anurim says:

    Maisouije, altceva intotdeauna se gaseste, nu-i bai. Dar tot va rula undeva in background acest mister: sunt sau nu pe pattern? :))

  14. maisouije says:

    asta e un obicei riscant.. sansele ca ceva sa crape cresc exponential cu numarul de aplicatii care ruleaza in background. Acum, daca esti un iAnurim e ok, dar daca esti pe platforma de windows.. nu stiu ce sa zic..

  15. TiBi says:

    e grea intrebarea ta. totul tine de prima “sclipire”. no matter what!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.