Ajung in redactie si-mi trantesc geanta pe scaun. Eram deja pissed off, inca de dimineata avusesem una-alta de-mpartit cu oamenii la telefon, insa nu era nimic neobisnuit, doar am trecut cu brio de saptamana trecuta, una din cele mai rele din ultima vreme. <\/p>\n
Colegul de banca imi arunca o privire pe furis. Ma saluta intr-un final, ceremonios, ca intr-o zi de luni. Ii raspund fara sa-l privesc, in timp ce-mi deschideam laptopul. Ma asez si incep sa deschid cele o mie de taburi si ferestre cu care-mi petrec ziua. Colegul ma privea in continuare. Dupa o vreme, imi dau seama ca de fapt totul e sub control. Good. Si abia atunci il privesc si-i spun: “Stii, cred ca saptamana asta o sa fie mai buna”. Si-mi zambeste.<\/p>\n
Asa-i cand proorocesti nenorociri care se mai si intampla. Lunea trecuta am decretat ca saptamana nu va fi deloc buna. Si n-a fost. Asa ca am ajuns un fel de Phil-cartita, insa nu prezic cate zile de iarna mai urmeaza, ci starea generala a unei saptamani. Sper totusi ca proorocirea asta de azi sa se si adevereasca:).<\/p>\n