De ceva vreme ma tot invart in jurul acestui post, sa-l scriu, sa nu-l scriu. Pana la urma m-am gandit ca blogul meu personal e despre mine, despre schimbarile si alegerile mele, cele pe care decid sa le impartasesc cu restul lumii. Iar asta e destul de importanta, pana la urma de ce sa nu scriu despre ea…<\/p>\n
Ce-i drept, nu e o schimbare usoara si n-a fost o decizie usoara. Insa cred in continuare, la aproape o luna dupa, ca n-am facut o greseala. Si ca lucrurile se vor aseza altfel, in alta configuratie, si viata o sa mearga inainte.<\/p>\n
Decizia de a-mi da demisia a fost una din cele mai grele din viata asta. Nu cred ca m-am mai gandit la ceva atat de mult. Am cantarit toate lucrurile de o mie de ori. Am facut tot felul de scenarii, care mai de care, despre cum ar putea fi. Si, dupa toate astea, am decis sa o fac. Nu aveam, si nu am in continuare, alta oferta. Nici bani prea multi stransi. Asa ca a fost un fel de aruncare in gol fara plasa. Acum inca zbor, asa ca n-as putea sa va spun daca o sa cad in picioare precum pisica-mea sau nu. <\/p>\n
Ultimea mea zi la munca a fost extrem de emotionanta. Am plans, desigur. Am plans si atunci cand m-am urcat in masina, cu o cutie in brate, si m-am uitat la curte, la intrare, la bariera. Era marti pe la 7 juma, era cald si batea un pic vantul. Cred ca n-o sa uit niciodata senzatia aia. <\/p>\n
Am vrut s-o fac pentru ca sunt convinsa ca trebuie sa ma apuc de altceva. Am invatat o droaie de lucruri in ultimii 7 ani, insa am simtit ca e momentul sa move on. Sa fac altceva. Ceva cu totul nou. Desigur, asta o sa vina si cu niste issues, ca nu e ca si cum e simplu sa ma apuc de ceva nou la 30+. Dar asta o sa aflu soon, cand o sa mi se termine perioada sabatica, aia in care am zis ca stau si nu fac nimic, pur si simplu. E imposibil sa nu fac nimic. Mereu fac cate ceva. Ma vad cu cineva, ma duc undeva, ma uit la ceva…<\/p>\n
De la ultima mea zi de munca pana acum, daca ma intrebati ce-am facut, o sa va spun doar ca am dansat. M-am dus intr-o tabara de dans la Cisnadioara. Acum sunt la un atelier de dans. Tocmai ma anturez intr-un viitor proiect, tot cu dans. Contemporan. Da, am decis sa devin aceasta Pina a Romaniei :))). Asadar, nu prea am avut timp sa realizez ce si cum. Si cred ca o sa-mi mai ia o vreme, pentru ca e prima data de cand muncesc cand ma aflu in situatia asta. <\/p>\n
Am avut si cateva momente de bucurie, de incantare. Primul, la doua zile dupa ce am ajuns la Cisnadioara, dimineata, in timp ce incercam sa ma trezesc cu o cafea. Era in timpul saptamanii, iar eu ma uitam de pe terasa la o livada mare, se auzeau cocosii, era liniste. Al doilea, duminica trecuta, cand nu mi-am dat seama ca e duminica, pentru ca lunea mea arata la fel precum duminica! <\/p>\n
Poate asa ajung sa scriu si eu mai des pe blog :). Ce idee!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De ceva vreme ma tot invart in jurul acestui post, sa-l scriu, sa nu-l scriu. Pana la urma m-am gandit ca blogul meu personal e despre mine, despre schimbarile si alegerile mele, cele pe care decid sa le impartasesc cu … Continue reading