Cand ma intalnesc cu alti posesori de pisici, am fi in stare sa vorbim despre ele ore in sir. Cand cineva vrea sa-si ia o pisica si-mi marturiseste acest lucru, am setul de sfaturi pregatit plus bonus lamuriri cate vrei si cate nu vrei. Am, of course, poze cu pisica mea. Biata Mika a suportat sedinte foto indelungate. So I act like a mother. Mai putin faza cu “you gotta see the babyyy”. <\/p>\n
Problema intervine atunci cand El e genul care nu sufera pisicile. Sau animalele in general. Poa’ sa-mi placa de mor omul respectiv, daca nu-mi suporta pisica, daca o uraste, daca ma cicaleste mereu ca “uite, s-a urcat pe masa!”, “uite, m-a zgariaaaat!”, “aoleu, de ce sta pe capul meu cand dorm?!”.. well, my friend, then we have a problem. Practic, chiar daca nu vorbeste, si Mika are ceva de spus in toata afacerea asta. Basically, as fi fortata de imprejurari sa gasesc musai parteneri iubitori de pisici. Sau care n-au nimic impotriva lor. Si ziceti voi, nu e asa ca aria posibilitatilor devine din ce in ce mai restransa?<\/p>\n
Hence, the title.<\/p>\n
Today’s mood:<\/p>\n