Da, ma simt muuult mai bine. Azi am fost chiar destul de agitata, ceea ce nu mi s-ar fi intamplat daca as fi fost varza, ca alaltaieri. Drept pentru care va prezint niste poze din Vama de weekendul trecut. Le-as fi pus mai devreme, daca eram blogger adevarat, dar uite ca nu-s:).
Sa incepem. Pe apus, la Expirat
Apoi seara/noaptea, invariabil la expirat:).
Am fost la mare weekendul asta (la mare=in Vama, asta pentru toti cei care ma intreaba “da’ unde la mare ai fost?” - eu de vreo 8 ani numai la Vama sau la 2 Mai ma duc) si parca n-as mai fi vrut sa plec. Asta si pentru ca ma asteapta o saptamana grea. Si dupa aceea mai multe saptamani grele. Si numai gandul la toata nebunia asta ma ingrozea, era intr-o asa contradictie cu loisiru’ de la Vama, incat nu-mi venea sa ma misc.
Plus ca, va zic sincer, io am uitat cum se intampla asta cu agatzatu’. In afara de faptul ca in tot Expiratu’ n-am vazut decat un singur baiat cute, atunci cand l-am revazut pe plaja, a doua zi, parca ca aveam 14 ani. Ma agitam, tzopaiam pe langa A cherry care zicea “Da’ mergi, tu, mai spre el, si da-ti palaria aia jos”:)).
It was fun. Of course, nothing happened. Ala era prea timid sa vina sa vorbeasca cu mine, iar mie nici nu-mi trecea prin cap sa fac asta. Plus ca nici nu cred ca ar fi fost nimerit, eu eram cu fetele, el era cu baietii, ce naiba sa-mi zica? Am ramas la stadiul de eye-contact.
Dar eu zic ca practica e mama invataturii, sau cum era proverbul ala, asa ca o sa vedeti voi in cateva luni ce lectii o sa dau, mai ceva ca fata aia… cum naiba o chema…a, Carrie Bradshaw:P.
La inceput a fost Vama
Apoi am trecut pe la un hairstylist din America (uite unde era fotomodelul si eu nu stiam)
Si asa frezate toate ne-am tras in chip, ca oricum o poza cu toate trei, prietenele din copilarie, nu cred ca aveam
Si o poza in lanul de grau, mai pe seara asa. Cam blurry ca-i facuta de Nico si asta e obisnuita sa stea de partea cealalta a camerei foto
Mai am si altele, but then again vacanta mea inca nu s-a terminat.
M-am intors chiauna de la Vama. Am fi vrut, evident, sa evitam nebunia de pe drum, asa ca am plecat tarziu, relaxati, dupa ce ne-am luat porumb copt, cercei si alte nimicuri. Oh well, cred ca la putin timp dupa ce am iesit din Constanta a inceput Coada. E cu C nu cu c, pentru ca asa ceva nu cred ca am mai vazut. Se intindea depaaarte rau de tot, iar noi inaintam cu viteza melcului. De fapt, leit-motivul Cozii a fost o baba care ne depasea constant.. by walking. Si ideea ca ea, mergand agale, ne depasea pe noi care stateam ca prostii in masina, ne ca oftica sincer. Si am inceput sa facem scenarii: ca din cauza nebuniei create de statul la coada o hacuim pe baba. Apoi eu filmez si dau totul pe www, in exclusivitate. Dupa care, din puscarie probabil, as face o petitie online catre autoritati sa faca ceva cu drumurile astea ca uite in ce hal ne pot aduce (dialogurile au fost muuult mai spumoase, dar acum e 1.34 in za morning si nu ma simt prea funny).
But in the end am scapat de Coada. Iar eu o sa dorm vreo 3 ore si apoi o sa plec la gara unde ma sui frumusel in tren si plec la mine acasa. Sunt convinsa ca o sa fiu albsolut zombi maine cand va trebui sa fac fata neamurilor care vin sa vada cat de mare am mai crescut.
Melodia de mai sus am ascultat-o de cateva ori in masina si mi-a placut. Din nefericire nu am avut rabdare sa caut pe youtube un video mai bun.
Am ajuns acolo pe la vreo 12 ziua. Sa tot fie vreo 8 ani de atunci. Abia-mi miscam picioarele, calatorisem 12 ore cu trenul de la Deva la Mangalia direct. Cu niste copii care au plans si s-au jucat non stop. Si pentru mine era ca si cum mergeam la capatul pamantului.
Cum ziceam, am ajuns pe la vreo 12. M-am intalnit cu lumea, mi-am lasat bagajele, m-am instalat la Ovidiu. Foarte agitata. Intreb: “No, bine, si ce facem acum?” “Nimiiiiic…”. Si atunci, cu picioarele goale in nisip, cum ma uitam eu la plaja si la mare, m-a lovit. Si de atunci n-am mai avut cale de scapare. Desi a devenit un alt loc decat ala de care eu m-am indragostit, n-am mai putut sa let go.
Si acum i-a cam venit vremea… ca sa zic asa:).