\u0218i iac\u0103 se f\u0103cur\u0103 20 de ani de c\u00e2nd am publicat primul post pe blog. Mi se pare absolut ireal c\u0103 au trecut 20 de ani de atunci. Mi se pare ireal c\u0103 insist s\u0103 pl\u0103tesc domeniul \u00een fiecare an, de\u0219i nu scriu nimic, \u00eens\u0103 ideea de a nu mai avea blogul m\u0103 face s\u0103 m\u0103 simt ca \u0219i cum a\u0219 pierde ceva din mine.
\n\u00cen to\u021bi anii \u0103\u0219tia am adunat experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103. Am pl\u00e2ns \u0219i m-am bucurat, am avut \u0219i c\u00e2teva mici momente de notorietate, mai degrab\u0103 conjuncturale. Am \u00eencetat s\u0103 scriu atunci c\u00e2nd blogurile s-au diversificat \u00een ceva prea specializat. Simt, acum, c\u0103 unele, supravie\u021buitoarele, au revenit la nebuloasa de la \u00eenceputul anilor 2000, \u0219i autorii\/autoarele scriu \u00een continuare despre lucruri personale. \u00cens\u0103 momentul acela de \u00eenceput, the inception, avea at\u00e2t de mult farmec! Nu \u0219tiam, eu cel pu\u021bin, ce vreau s\u0103 fac. Doar scriam pur \u0219i simplu.
\n\u00cen 2004 aveam 25 de ani. Am scris primul post de la job, doar acolo aveam calculator \u0219i internet. Cu vreo doi ani \u00eenainte dob\u00e2ndisem \u0219i un telefon mobil (Conex, desigur!), iar din 2003 am acela\u0219i num\u0103r de telefon. Atunci eram corector \u0219i traduc\u0103tor la Revista de Chimie. Aveam un salariu mic, lucram de la 7.30 la 16.00 (vinerea p\u00e2n\u0103 la 13.30!), vara aveam vacan\u021b\u0103 o lun\u0103. D\u0103deam medita\u021bii, aveam suficient\u0103 energie pentru orice. \u00cens\u0103 nu o invidiez pe fata de atunci, my 20s were not easy. Jinduiam la tot felul de prostii \u0219i sufeream proste\u0219te, dar probabil a fost necesar ca s\u0103 ajung acum, 20 de ani mai t\u00e2rziu, s\u0103 m\u0103 simt mai degrab\u0103 st\u0103p\u00e2n\u0103 pe ceea ce mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103, s\u0103 am mai mult\u0103 claritate. Par\u021bial a ajutat \u0219i blogul. M-a pus \u00een situa\u021bii din care am \u00eenv\u0103\u021bat.
\nSigur c\u0103 mi-a trecut de multe ori prin cap \u00een ultimul an s\u0103 scriu, mai ales c\u0103 via\u021ba mi s-a schimbat \u00een a\u0219a hal c\u0103 merita mai mult dec\u00e2t t\u0103cere. \u00cens\u0103 n-am avut suficient\u0103 energie, suficient spa\u021biu mental pentru reflec\u021bie, nici m\u0103car pentru un am\u0103r\u00e2t de post pe blogul meu. Dar azi mi-a amintit Facebook c\u0103 acum 20 de ani am scris ceva pe un blog g\u0103zduit pe blogpost.com \u0219i c\u0103 mi se p\u0103rea ceva absolut mi\u0219to. Internetul mi se p\u0103rea ceva absolut mi\u0219to. Acum e normalitate. E via\u021ba noastr\u0103 de zi cu zi. \u00cens\u0103 atunci m\u0103 sim\u021beam un pic pionier \u00een mica mea bul\u0103 bucure\u0219tean\u0103. A\u0219a c\u0103 am l\u0103sat tot \u0219i m-am apucat s\u0103 scriu r\u00e2ndurile astea, ca s\u0103 nu uit. Scriu pentru mine, ca s\u0103 nu uit.
\n\u0218i tot sper c\u0103 \u00eentr-o zi voi aduna suficient\u0103 energie s\u0103 scriu mai des. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u0218i iac\u0103 se f\u0103cur\u0103 20 de ani de c\u00e2nd am publicat primul post pe blog. Mi se pare absolut ireal c\u0103 au trecut 20 de ani de atunci. Mi se pare ireal c\u0103 insist s\u0103 pl\u0103tesc domeniul \u00een fiecare an, … Continue reading