Ma scuzati ca am uitat de mine zilele astea. Am fost mai mult cu gandul la munca, asa ca n-am prea dat pe blog decat sa mai public cate un comentariu razlet. E ca si cum n-as mai fi dormit acasa de o vreme, asa ma simt:)).
Am uitat sa povestesc ca sambata vineri am fost sa-l vad pe Jay Jay Johanson. Well, desi concertul era anuntat pentru ora 20.00 iar eu am ajuns acolo la 20.30, de cantat omul a inceput sa cante putin dupa 22.00. Dupa atata stat in picioare si dupa o saptamana plina, melodiile lui, frumoase, triste si extreeeem de lente, n-au facut decat sa ma moleseasca si mai tare. Nu ma gandeam decat ca nu mai pot sa stau in picioare si ca vreau acasa. Drept pentru care am plecat pe la 23.00. E prima data, cred, cand plec in mijlocul unui concert, asa ca nu pot sa spun exact cum a fost. M-a deranjat asteptarea asta. Si probabil ca nu eram in cea mai buna forma pentru concert. Dar cat am fost acolo, mi-am amintit cat de mult imi placea vocea lui si the mood around every song.
Here’s one I loved: