Eu nu m-am considerat pana acum o vreme un om norocos. N-am castigat niciodata la Loto, la examene nu am avut vreo mare bafta de subiecte (mai putin la Bac, cred). Totusi mi-am dat seama ca in viata asta sunt mai multe feluri de noroc. Iar eu una am noroc la oameni. Un noroc incredibil, if I might say so.
Pana sa ajung la Bucuresti nu realizam asta. Dar ajunsa aici, oarecum pe cont propriu, am avut noroc sa intalnesc oameni misto. Care m-au dus spre alti oameni misto. Chiar daca intalneam oameni nasoi, trecea pericolul pe langa mine. Chiar daca as fi putut pati rele, ceva m-a aparat mereu.
Si, mai mult decat atat, am avut norocul sa cunosc oameni providentiali fara de care nu as fi fost eu, cea de azi. Oameni pe care nu i-am cautat, au aparut pur si simplu in viata mea atunci cand aveam nevoie si nu stiam ce-mi lipseste. Oameni care m-au ajutat dezinteresat, oameni care m-au bucurat cu un gest, oameni alaturi de care m-am maturizat, care au participat activ la evolutia mea. Oameni care m-au fericit sau care, chiar daca m-au amarat, mi-au dat o lectie de care aveam nevoie.
Si de aceea ma gandesc ca poate n-ar fi bine sa-mi fortez norocul jucand la loto. I wanna keep the good people comin’ to me.