The aquired tastes

Fiindca sunt in plin proces de schimbare, lucru despre care am mai vorbit in alte posturi (sau, ma rog, nu am dezbatut, doar v-am anuntat ca sa stiti:P), mi se intampla sa capat perspective noi asupra unor lucruri pe care pana acum nu le bagam in seama.

De exemplu, a inceput sa-mi placa vinul sec. Pana acum vreo 3 saptamani, vinul era o bautura rara in meniul meu. Si daca nu era demidulce (sau chiar dulce), ma strambam si strangeam din buze. Insa cumva si-a facut loc in viata mea si vinul sec, mai degraba rosu, pe care acum il degust destul de des. Si nu, nu ma stramb, il gust cu curiozitate si am senzatia ca mereu voi avea o surpriza. Pentru ca povestea cu vinul nu e deloc simpla (si cum, doamne iarta-ma, ar putea fi ceva simplu in viata mea, cand eu iubesc lucrurile complicate in care ma bag cu capul inainte?), vinul nu e la fel de la prima inghititura si pana la ultima din pahar. Prima data poate sa para neprietenos, aspru, acru, nefericit. Si abia apoi, cand te imprietenesti cu el, devine putin mai deschis, se catifeleaza, asperitatile se domolesc, te duce intr-alta lume.

In acelasi timp cu vinul sec, a inceput sa-mi placa sa beau cafeaua mai amara. In caz ca n-ati stiut pana acum, eu iubesc cafeaua nemarginit si nu-mi pot vedea viata fara ea. O iubesc in toate formele, mirosul ei imi da o stare de bine. Dimineata ma tratez mereu cu o cana mare de cafea cu lapte si mult zahar. Ei bine, de cand cu vinul sec, presupun eu, am inceput sa beau si cafeaua cu mai putin lapte si zahar, ba chiar azi de dimineata era aproape black, de m-am mirat de mine.

Ca sa nu mai vorbesc de andivele cu somon pe care le-am devorat cand am fost cu fetele la Spa, eu care uram andivele din toata inima si nu le intelegeam menirea pe aceasta lume. Si totusi combinatia cu somon fume a fost atat de delicioasa incat am trecut peste gustul amarui ca peste o durere placuta si nu foarte persistenta.

Sa adunam aici ca n-am mai fumat de ceva vreme si as putea spune ca, desi nu astea au fost rezolutiile mele pe 2011, lucrurile nu stau tocmai rau:).

Leapsa culinara

In timpul calatoriei la Praga (miercuri – sambata), Joe m-a atentionat ca m-a onorat cu o leapsa culinara. Despre cele sapte pacate culinare ale mele ar trebui sa vorbesc, ceea ce mi se pare foarte complicat, nu de alta dar in ultima vreme nu prea mananc, sau mananc asa de haotic incat nu prea conteaza CE mananc. Totusi..

1. Usturoiul si ceapa – imi plac dar imi fac rau. De la o varsta, maica, trebuie sa asculti ce zice fierea, ce zice stomacul, abia apoi sa mananci

2. Cartofii – mananc prea multi cartofi, in orice forma, de zici ca nu mai exista alta garnitura pe lumea asta. Nu stiu cat de buni sau rai sunt, dar cred ca, in stilul in care mananc eu, nu e sanatos deloc

3. Ciocolata – mai ales seara. Ferrero Rocher, Raffaelo, Milka…. ce-mi cade-n mana, bag.

4. Fara legume – nu le mananc, nu le gatesc, nu le cumpar… uneori se mai nimeresc prin farfurie, dar accidental

5. KFC – no comment

6. pastrama, muschi afumat, babic si altele asemenea – cred ca aici am parte de o dilema: mor dupa produsele astea afumate, dar inteleg ca nu prea sunt bune din cauza ca sunt contaminate cu tot felul de emulgatori si conservanti. Totusi, trebuie sa mananc ceva dimineata, asa ca incerc sa fiu cat mai selectiva.

7. Mananc seara tarziu – ajung acasa cu o gaura in stomac, pentru ca in timpul zilei mananc pe fuga. Asa ca bag in mine ca sa opresc soriceii care sunt din ce in ce mai activi si-si cer drepturile. Now, this can’t be good!

Painea de sambata asta

Imi propusesem acum o vreme sa ma apuc sa-mi fac singura painea, dupa ce intr-o dupa-masa, la supermarket, nu am stiut ce sa-mi iau. Nu gaseam o paine simpla alba. Toate aveau tot felul de emulgatori, conservanti, emulsificatori si alte otravuri.

Asadar, daca tot m-am trezit azi mai devreme, am purces inspre facerea painii. Intre timp am mai facut si o supa, si niste snitele si niste spanac, dar cel mai mult m-a incantat painea. Acu… sa fie si buna:).

Bonus: cateva poze cu diversele faze ale painii:).

Am framantat aluatul..
aluat de paine

L-am pregatit sa-l pun la crescut…
aluat de paine

Aluatul a crescut intr-o ora cat altii-n 10
Aluatul de paine dupa ce a crescut

Asa ca a fost pus in tava si dat la cuptor..
Painea, inainte de a intra in cuptor

A iesit aceasta paine draguta:)
Painea scoasa din cuptor

La care Mika se uita cu ciuda (painea a primit mai multa atentie decat ea)
Painea si Mika

Anunturi

As vrea sa va semnalez in primul rand un fapt pe care probabil il stie toata lumea, dar vreau sa-l trec si eu aici for the record: my friends, the 2 smart cherries, au ales sa mearga pe cai virtuale separate. Asa ca avem acum sanuca.ro si ichose.ro, site-ul de mancare sanatoasa al lui a cherry. Evident, chestia asta s-a intamplat acum vreo 3 saptamani, dar viteza mea de reactie pe blog e absolut varza, asa ca va rog sa ma intelegeti. Desi sunt un pic nostalgica cand imi amintesc de aventurile lor virtuale, le urez cat mai multi vizitatori:).

In al doilea rand am decis sa incerc sa mananc altfel. Cred ca m-am molipsit de la Ralu si de la retetele ei. Mai ales ca ne stoarcem creierii ce sa mai mancam la pranz, iar azi in sfarsit am reusit sa nu mai am in fata mea cartofi si piept de pui la gratar. Nu mai pot cu felul asta de mancare. Azi am mancat supa de linte si tabouleh. Foarte bun. Sper s-o tin asa, sa n-o dau iar pe covrigi, fulgi de porumb cu iaurt si ceva acolo aruncat in casoleta.