Ieri am auzit, a nu stiu cata oara in ultima vreme, ca un om in puterea varstei a facut accident cerebral. Am auzit de altii si mai tineri, pe la vreo 33-35 de ani, care au facut infarct si au murit din cauza stresului. Sau care au stat in spital din diverse alte motive, toate din cauza stresului, a epuizarii.
Si nu pot sa-mi dau seama ce doamne iarta-ma ne impinge sa traim genul asta de viata anormala, intr-o continua alergatura pentru bani, putere, functie, bunuri materiale, statut… De parca le-am lua cu noi cand murim, ca si cand asta ne-ar aduce fericirea suprema.
It scares the shit out of me.