Dintr-odata am impresia ca nu mai am ce sa zic. Pentru ca nu fac nimic ca sa am ceva de spus. Pur si simplu. Stau la munca. Ma duc acasa. Ma joc cu Mika, eventual mananc ceva. Ma uit la stiri pe diverse canale, care mai de care. Zappez non-stop. Apoi trag de mine sa ma duc sa ma culc. Ma trezesc destul de devreme, insa lenevesc vreo juma de ora timp in care gandurile MELE se incurca cu cele de la munca. Pana la urma cele din urma castiga, asa ca, in timp ce ma spal pe dinti vad cu ochii mintii ziua care tocmai a inceput. De putine ori am dileme cu ce ma imbrac. Haine sunt destule in dulap, de ce as avea o problema cu asta? Cand ies din bloc imi infig castile in urechi si-i las pe dobro&craio sa se joace nitel cu auzul meu. In drum spre statia de autobuz imi setez starea: 1+2+am o stare:P. De exemplu azi dimineata era frig, insa era soare si asta mi-a placut. M-a binedispus instant. Drumul pana la munca nu-l simt. Ascult nebunii si de obicei sunt rupta de ce se intampla in jurul meu. Am acelasi loc in care ma postez, urc mereu pe usa din fata, validez cardul din reflex… Si ajung la munca.
Uneori citesc seara. Atunci e misto. Insa nu mereu am stare de citit, uneori vin acasa prea agitata, creierul meu e turat la maximum si setat pe alte chestii, asa incat cu greu ma pot concentra la altceva. Din cauza asta nu pot sa adorm prea devreme. Si apoi vine weekendul si ma relaxez putin, dar nu de tot, mereu sunt chestii la care ma gandesc, work-related.
Si atat.
Si atunci cum sa pot sa scriu ceva?
http://www.youtube.com/v/5hDWGMuH46Y&rel=1 :).
Multumesc:)
cateodata spatiul interior se confunda cu spatiul exterior. daca vrei ceva mai mult in interior trebuie sa te extinzi si in exterior.
Miruna mi-a placut postul. Ai zis bine ca nu faci nimic. K si io nu fac nimic in afara: job, acasa, dormit, job, acasa, dormit … si asa pana la weekend. Dar in ultimul timp cu o forta nebanuita in mine am reusit sa rup putin cercul vicios si … am fost la doua filme. Ohoho. Stii cat m-am umplut de energie. Nu-mi vine sa cred, k un simplu iesit din rutina are un asemenea efect. Incearca si tu. 🙂
🙂 Vitalie, o sa incerc sa rup si eu cercul vicios. Candva…
Vad ca si pe tine te omoara rutina. Poate ca ar trebui sa ne luam fiecare cate un hobby gen parasutism ca sa nu uitam ca traim si sa nu ne trezim intr-o dimineata la pensie.
oh well, eu mi-am zis in sinea mea ca trebuie sa ma dezmortesc cumva and I did, dar si pentru ca a venit vara:). Testul cel mare e toamna si iarna.
…iarna eu ma duc mereu la ski 😛
Pingback: Anurim | FocusBlog