Well, trebuia sa se intample si asta. Sa dau iar nas in nas cu lumea, cu realitatea mea de zi cu zi. Dar macar pentru 3 zile am avut o alta realitate… si mi-a placut. Nu e ca si cum am plecat la capatul pamantului, fara semnal la telefon, fara net sau tv. Doar ca… toate lucrurile astea nu prea contau.
Am fost intr-un loc unde m-am simtit ca un musafir rasfatat. Nu ca intr-o pensiune unde iti dai seama ca nu esti primul nici ultimul care calca pragul casei. A fost asa de placut ca aveam impresia ca am ajuns la niste rude indepartate care tineau mortis sa ma rasfete cu cea mai buna mancare:), ca asa e la ardeleni, intinzi mese peste mese pentru musafiri.
Plus ca am avut parte de super vreme. Sambata am stat ca o soparla la soare langa Peles, de nu-mi venea sa ma mai ridic de pe scaun, apoi intr-o crasma pe la cota 1500. Acolo eram un pic back in time, toate cele aratau cam ca acum 20 de ani or so. M-as fi aventurat un pic la ski daca n-as fi fost lenesa si daca as fi stiut sigur ca e zapada de ski la 2000. Cica era asa….
Am apucat sa vad si “Happy feet” azi, nu m-a entuziasmat deloc, credeam ca e mai mult ca Madagascar.. but well… it wasn’t.
Am facut niscaiva poze, insa nu am apucat sa le descarc si cred ca nu am chef sa-mi bat capul cu asta tonight. Maybe tomorrow.
“madagascar” e unic!
da, a fost dragutz:)