Păi, da, a fost nevoie ca eu să nu mai pot intra în adminul blogului, să rog super-adminul să-mi recupereze parola, să văd niște spam și header dispărut ca să mă activez să scriu… Varză!
Dar e ok și așa, mă gândesc, până la urmă blogul tot aici e, chit că trec pe la el din an în Paști. Ăștia de mai intrați, puteți reciti arhiva, pun pariu că e amuzantă, asta numai în cazul în care vă pocnește o fază nostalgică și vreți să faceți excursii într-un trecut al altcuiva.
Also, evident că acum am foarte mult de lucru, am deadline mâine, dar eu mă ocup cu blogul și scrisul pe blog, ca nah, am spălat deja vasele și am făcut curat în toate cele trei inbox-uri :))). Deci iată cel mai bun motiv de a scrie pe blog: procrastinarea. Și nici măcar nu e așa de rău față de scroll pe Facebook fără sens.
Alrighty then, that was fun, ne vedem peste câteva luni, acum chiar trebuie să mă duc să termin blestematul ăla de document. Cius!