anurim

Victorie! am wireless!! Me happy:). Da, stau in pat cu laptopu’n brate! Da, stiu ca poate suna ciudat, dar sunt incantata ca in sfarsit am realizat-o. Si cred ca majoritatea celor din jurul meu rasufla usurati la gandul ca au scapat de obsedantele intrebari despre routere wireless, macbookuri si retele. Si de tanguirea continua din vocea mea atunci cand imi aminteam ca nu am wireless. Deci, vorba lui Joe, epopeea wireless a luat sfarsit….sper:P.
Ok then, in acest caz o sa revin azi cu niste posturi fara prea multe cuvinte, insa cu destule poze. Pentru ca nu v-am aratat pe deplin cum e in Columbia, MO si nici cum e in Memphis sau la Graceland:).

Am ajuns cu bine acasa. Duminica, asa cum ziceam in postul trecut:). Si de bine ce am revenit, luni dimineata am pornit viteaza spre munca. De obicei 335-ul vine bine. Luni am stat juma de ora, am renuntat si am venit cu metroul. Seara, un nene beat si in carje a taiat cu un catamai cutitul firul de siguranta de la ciocanelul cu care se sparge geamul in caz de urgenta din autobuz. Apoi a coborat urland ca nesimtitii aia nu-l lasa sa stea jos (desi statea jos).

In rest… mi-am cumparat un router wireless si sper ca azi sa reusesc sa-mi indeplinesc visul, acela de a sta cu laptopul in pat conectata la net:)). Numai ca, fiind Mac, s-ar putea sa am supriza sa nu fie asa de usor de instalat/configurat cum credeam. Ideea e ca pana in weekend vreau sa am net functional acasa.
Maine plec pentru o zi la Liubliana:). In weekend muncesc:).
Bine am revenit.