Days off

Posted on July 5, 2010 by Anurim

Dupa furorile pe care le-am facut la nunta, am decis ca e cazul sa intru in niste reparatii, asa ca saptamana asta I took some days off sa ma bag un pic in service. Evident, ca de obicei, atunci cand nu sunt la munca se intampla tot felul de lucruri. Astazi, de exemplu, a cazut un avion. Deja am incetat sa ma mir de acest obicei al sortii si am incercat sa raman calma. Fierea mea nu s-ar bucura deloc sa ia inca o imbucatura de stres si agitatie. Si asta e doar prima zi. Sa vedem cum o sa stam in restul zilelor.

Vacanta, asa cum ar trebui sa fie ea de fapt, e still undefined si nu cred ca vara asta stau prea bine la capitolul organizare. Insa un prieten mi-a spus la un moment dat ca ‘astea negandite’ ies cel mai bine, asa ca prefer sa-l cred si sa nu gandesc nimic in acest sens. Cu toate astea nu pot sa trec peste senzatia de awkwardness pe care mi-o da vara asta, nu o simt deloc, nu pot sa bring myself to takin’ it as it flows. kinda weird.

Mai jos o frumoasa melodie gasita pe Wetpaper

Jonathan Rhys Meyers – Moondance by WetPaper.ro

Posted in hmmm | Tagged , | Leave a comment

Diverse

Posted on June 29, 2010 by Anurim

La Vama nu a fost asa de rau cum spuneau gurile rele. Meteo-speaking, I mean. Am avut parte si de niste soare, mai ales duminica, si am vazut o urma de rasarit in fiecare dimineata:). Ce m-a indispus extrem a fost bataia intre “orci”, cum le zice Sana cocalarilor din Vama, in fata la Mitocanu’. O bataie d-aia cu sange, cu bate, cu tot tacamul. Nu ma asteptam, nu mai vazusem batai in Vama si cu atat mai putin atatia “orci” gata sa ne strice cheful. Chiar si dupa ce s-au calmat exista o stare de tensiune in aer, aveam senzatia ca oricand apare vreunul sa ma ia la pumni din te miri ce. I hated it. So I went to sleep.

Other than that, saptamana asta ma pregatesc de nunta unde, evident, sunt domnisoara de onoare. De data asta ma duc la Sinaia, dupa ce am calatorit la Luxemburg, Targoviste, Micesti, Orastie:). Poate va maritati vreuna si prin Caraibe sau ceva de genul, sa stiu o treaba:) (am impresia ca prietena mea de la Chicago bombanea ceva de Jamaica la anul pentru nunta – that would be … fun). Hm, sa vedem cu ce naiba ma imbrac..

Posted in hmmm | Tagged , | 2 Comments

Plec iar

Posted on June 25, 2010 by Anurim

La Vama, of course:). Parca am mancarici in talpi, imi vine sa-mi iau un rucsac si sa plec in lume, leave it all behind. Insa, cum mai am o urma de ratiune in mine, ma refugiez in weekend la Vama si ma alin cu ideea ca macar nu sunt in Bucuresti.

Am avut o saptamana un pic zapacitoare, cu somn putin si cu si mai putin chef de munca. In continuare nu stiu ce fac in vacanta si asta ma enerveaza pentru ca nu am un scop, nu am ce sa planific si ce sa organizez. Nici macar perioada nu o stiu… Eeeehhh, dar nu-i nimic, ma fac eu mare:). Mai bine un cantec vesel sa cantam, ca doar e vineri si unii dintre noi se duc sa se bronzeze in weekend.

A, da, si la Gotan Project in seara asta:). E a doua oara cand ii vad si abia astept.

Posted in concerte, hmmm | Tagged , | 2 Comments

(P) Oameni si branduri. Azi: eu si Dove

Posted on June 21, 2010 by Anurim

Pe vremea cand eram traducator si ma bagam cu capul inainte in orice domeniu (pe principiul “ma descurc eu cumva”), am tradus o parte a unui studiu despre relatia pe care oamenii si-o formeaza cu brandurile. Si zicea acolo ca oamenii se poarta cu produsele si/sau brandurile asa cum se poarta si cu oamenii. Exista persoane stabile, care pur si simplu stick to a lipstick or perfume for a lifetime, sau persoane care trec precum o albinuta de la un parfum la altul.

Well, eu ma port urat cu unele branduri/produse, le folosesc si le uit. Pe altele le pretuiesc si nu as mai putea fara, cum a devenit, in ultimii doi ani or so, Dove. Nu e vorba de un singur produs. Am inceput cu sapunul ala hidratant (asta pe vremea cand eram obsedata ca sapunul imi usuca pielea si mai rau imi face). A urmat gelul de dus, lotiunea, deodorantul. Acum am un “purpuriu” de produse care mai de care, insa am ramas fidela lotiunii de corp si gelului de dus pentru ca sunt singurele care ma “iubesc” asa cum vreau eu, iar asta e foarte rar. Si asta inseamna mai ales ca nu raman alunecoasa dupa ce ma dau cu lotiunea si nici nu am senzatia aia ca nu m-am clatit bine dupa ce folosesc gelul. And I guess the results are visible, trebuie doar sa va uitati la mine :)).

Asadar, dragi muieri care ma cititi, daca si voi simtiti la fel si aveti chef de niste mega-rasfat, bagati un minunat mesaj convingator, o declaratie de dragoste adevarata:P, pe www.ambasadoareledove.ro. Ideea e ca daca va inscrieti, trimiteti recomandarea de inscriere catre 5 prietene si convingeti lumea sa va sustina, puteti deveni ambasadoarea lunii. Care va califica in “finala”, adica in cursa pentru o saptamana la SPA la Barcelona:). So go, nu mai stati pe ganduri!

Alte linkuri utile:
Facebook
Blog
Forum

Despre Ambasadoarele Dove

Campania Ambasadoarele Dove este una speciala, in care orice femeie este invitata sa vorbeasca despre frumusete si sa devina in felul acesta o Ambasadoare a frumusetii. Campania si-a desemnat primele castigatoare din concursul de pe site-ul www.ambasadoareledove.ro. Astfel, prin voturile obtinute de la prietene si sustinatoare, Lucia Macovei a fost numita Ambasadoarea Dove in luna martie, iar Catalina Coca in luna aprilie. In curand va fi aleasa si ambasadoarea lunii mai!

Posted in hmmm | Leave a comment

Prima Vama

Posted on June 20, 2010 by Anurim

Anul asta cred ca a fost mai tarziu ca in ultimii ani (mai putin anul trecut, cred) si era cat p-aci sa nu ajung. In ziua plecarii m-a lovit o criza de fiere de mi-a fost rau toata ziua. Dar ninja rezista, asa ca mi-am luat ametita geanta pe umar si m-am tarat la masina.

Si nu-mi pare rau acum, a fost epic, really. Vineri seara am facut lumea de ras si m-am culcat la 12:00, insa am compensat cu sambata cand am ajuns sa vad rasaritul nu in stilul vamaiot vechi la Stuf, cu Ravel in urechi, ci la Expirat topaind nevoie mare pe Queen sau Killers sau Coldplay. Nu-mi era frig deloc, nici somn, si ma uitam uneori cum se inroseste linia orizontului, iar Chris Martin imi canta “Viva la vida”. It was a perfect night:).

Astept niste minunate poze din sedintele foto de pe plaja sau aiurea:)

Posted in LoveLife | Tagged | 3 Comments

Where did the blues go?

Posted on June 14, 2010 by Anurim

Am tot amenintat ca o sa scriu postul asta si in final ma tin de cuvant. Voiam sa atrag atentia asupra unui fapt de neimaginat, la care nu m-as fi gandit daca nu as fi fost in postura aia de mers-in-club-si-uitat-dupa-baieti: lasand la o parte faptul ca agatzatul mi se pare mult mai complicat acum, este ingreunat si de faptul ca tineretul asta NU MAI DANSEAZA ceea ce noi numeam bluesuri. Adica, pentru cititorii mei mai tineri, melodiile alea lente de pe la 3-4 dimineata cand oricum cei ramasi in club nu ar avea ceva mai bun de facut decat sa se combine, si asta se intampla cand in sfarsit baiatul cu care flirtai te invita la dans. Probabil ca suna un pic desuet, insa era asa o asteptare si o framantare interioara pana cand se intampla chestia asta, nu va puteti imagina. Iar dansul in sine era mereu misto, atunci apucai sa vorbesti pentru prima data, in sfarsit te atingea si mereu se ajungea la pupaturi lascive in mijlocul ringului. Si era dragut.

So, these days, am vazut ca lumea nu mai face chestia asta. Nu stiu daca in toate cluburile se intampla asta, insa cu siguranta in astea de le-am colindat eu nici nu se pune problema. Probabil ca lumea tot pe la 3-4 dimineata se combina, dar ma indoiesc ca pe bluesuri. Oh well, poate ca-s io nostalgica, ce sa mai zic…

Posted in LoveLife | Tagged , , | 8 Comments

Ghid de supravietuire in timpul World Cup 2010

Posted on June 11, 2010 by Anurim

Am avut o revelatie. Mi-am dat seama zilele trecute ca o sa-i pierdem pe multi dintre barbatii astia cu care ne impartim (sau vrem sa) traiul cel putin o luna, cat dureaza Campionatul Mondial de Fotbal. Nu chiar pe toti, mai sunt cativa rataciti care n-au treaba cu fotbalul (and their women should be grateful), pentru ca restul nu vor avea decat de suferit. Barbatii nu vor manca, bea, respira decat fotbal. Aia e. Asa ca, dragi persoane din aceeasi rasa cu mine, sa incercam sa punem cap la cap o lista care sa ne ajute sa “supravietuim” acestei luni. Evident, argumentul maxim e ca se intampla o data la 4 ani si ca deh, ce e o luna o data la patru ani. And you are right. Nu conteaza, daca n-ar exista Champions League, Europa League, Cupa Romaniei, Liga 1 asta romaneasca sau Campionatele Europene.

But nevermind. Sa incepem cu enumerarea:
– always support him. Interzicerea poate duce la efectul “fructului oprit”, va face orice sa vada meciurile, chiar daca minte si zice ca l-a ispitit vreo demoazela
– mergi cu el la meci. Da, stiu ca nu pricepi o iota. Insa e ocazia perfecta ca prietenele tale single sa-si gaseasca vreun boyfriend dupa meci (cand oricum vor discuta despre fotbal, ofc, insa vor si bea, iar omul la betie…). In afara de asta se va simti mandru de tine
– rezerva masa la terasa favorita pentru urmarirea meciului. Sau organizeaza vizionarea la tine acasa. Niste popcorn si bere should do it.
– incearca sa retii, pe cat posibil, cu ce echipa tine dansul si care e viata ei in campionat. Te ajuta sa nu faci erori grave si sa nu primesti niste priviri… semnificative la terasa. Important e sa stii care-s si adversarii, sa nu cumva sa tii cu ei din greseala (pentru ca nush ce jucator arata bine, de exemplu).
– pentru cele mai implicate, intelegerea a ceea ce inseamna “ofsaid” e foarte utila, apparently asta naste destule controverse. Insa va avertizez ca e cam greu, definitiile variaza de la om la om:)

Daca va mai vin in cap si alte sfaturi, va rog, rubrica “Comentarii” e deschisa:).

Posted in LoveLife | Tagged , , , | 11 Comments

Sex and the City 2

Posted on June 8, 2010 by Anurim

Sambata, dupa o zi absolut horror in care am batut covoare, am tras de toate cutiile si de toti sacii din casa si dupa ce am mai dat niste gauri prin pereti, am zis ca e frumos sa petrec o seara cu fetele si sa ma duc la film. La Sex and The City 2. Pentru care facusem rezervare din timp si cu care ocazie ne gandeam sa ne si aranjam nitel, doar suntem niste doamne.

Well, poate ca era starea mea mai putin deschisa catre superficialitati d-astea muieresti sau poate ca am dreptate insa
– there is no story. no trace of it. no nothing. Acest film cred ca a fost facut sa putem sa le mai vedem inca o data pe cele patru zane in diverse rochii, care mai de care mai misto, indeed, si sa stam cu ochii cat cepele la peisajele misto din Abu Dhabi.
– Carrie arata horror in anumite scene. Imbatranita, masculina. In plus, n-are replici, nu e deloc jucausa, e pur si simplu o fitoasa boring care cauta sa se agate de trecut nitel. Cam asta.
– nici Charlotte sau Miranda nu-s mai stralucitoare for that matter
– uneori filmul o da in kitsch (sau poate mi se pare mie ca luxul extrem e deja kitsch? nush)

Dar…
– Samantha a ramas delicioasa. Ea a facut tot filmul si aproape toate fazele la care am ras au fost in jurul personajului ei
– da, am ras, asta e bila alba. Pot sa numar pe degete momentele astea, insa mi-au placut
– rochiile – call me shallow dar nu pridideam sa vad toate accesoriile, sa ma holbez la outfituri si la pantofi

So all in all nu-mi pare neaparat rau ca m-am dus, insa vad ca merg din rau in mai rau. Sex and The City 1 n-a fost mare branza, iar asta parca a fost si mai prost. Still, it was fun goin’ out on Saturday night with the gals.

Posted in hmmm | Tagged , | 4 Comments

WTF

Posted on June 7, 2010 by Anurim

Aseara am plecat de acasa la o bere si am incuiat usa. Apoi:
– ma suna frati-mio ca nu poate descuia. Imi zice ca se invarte cheia in gol stanga dreapta.
– sun la administrator, e plecat
– mama e plecata la Balcic
– cheile de la mama de acasa si de la Petre de acasa sunt in apartamentul meu nedescuiabil
– ajung si eu acasa, aceeasi poveste, cheia merge in gol
– ne refugiem peste noapte la Alex, un amic care sta la doua statii de mine.
– de dimineata ma bucur extrem sa gasesc un lacatus available la prima ora, ma bucur si mai tare cand, dupa juma de ora de bubuituri groaznice, se deschide usa
– in casa, alta dandana: nu merge netu’ pe PC-ul fratelui meu. Care are deadline si e urgent. Sun la firma de net. Fac tot ce zic aia. Nu merge. Dau de o mie de ori restart. Nu merge. Ma intorc cu cablul de net in router sa am macar net pe Mac. Nu merge. Am ajuns la stickul Vodafone. Macar asta…
– ajung la munca. Deschid laptop. Vreau sa deschid browser. Nimic. Dau restart. Vreau sa deschid mess. Nimic. Il inchid. Deschid mail. Finally merge

In plus, am baut din greseala, aseara, apa cu ingrasamant de flori. Just a zip, cat sa-mi mai creasca un cap, un ochi, o manutza ceva… Asta ca sa intelegeti de ce sunt incoerenta, nervoasa si alte rele.

Morala: niciodata un necaz nu vine singur. Never ever.

Posted in aberatii | Tagged | 7 Comments

O zi pe tocuri

Posted on June 4, 2010 by Anurim

Am facut-o si pe asta. Credeam ca-mi va fi mai usor, sincer, insa pantofii roz si-au facut hachitele cu mine toata ziulica, inca de dimineata cand m-au luat durerile de pingele. Norocul meu a fost ca nu a trebuit sa alerg prea mult, asa ca am pasit cu atentie, am coborat scarile cu grija si ca principiu am fost foarte aware de faptul ca nu stau dreapta si ca merg ca un pinguin uneori din cauza ca nu stiu sa calc cum trebuie in pantofi cu tocuri.

Reactiile colegilor au fost dragute si variate, de la “ce bine iti sta pe tocuri!” la “Miruna are pantofi de Barbie!” (Maldita) sau la “eee, da’ ce e cu tine, ai vreun program diseara?”. De dimineata, dupa un search pe youtube, am gasit un tutorial de mers pe tocuri (cui, ce-i drept) care m-a distrat foarte.

La un moment dat, dupa-masa, am avut un moment de echilibru cand chiar am crezut ca o sa fie ok. Da’ de unde, ti-ai gasit, Anurim si tocurile, baba si mitraliera. Pana la 8 seara eram terminata si, desi am gasit un mijloc de transport facil, tot n-am rezistat sa-i scot din picioare pe strada, indreptandu-ma spre masina. Era prea mult pentru mine.

Mi-am dat seama ca ma transforma comportamental, adica nu mai sunt eu, aia agitata, imi taie din mobilitate, insa imi adauga o nota de pretiozitate care nu ma caracterizeaza. Mersul asta incet, intr-un anume ritm, cu grija sa nu te descompui, parca, nu prea ma incanta. Dar mai vedem. Relatia asta abia a inceput, iar eu sunt incapatanata.

Posted in aberatii | Tagged , | Leave a comment